Iertare

Rostesc iertare, simt si gandesc iertare

Catre cine? Ce e iertarea? Ma uit pe mine?

Sunt eu cu totul, iertarea e impacare cu mine

Te privesc zambind, stii ca timpul e netimp

Ca m-am pierdut pe cararile lui infinite

Ratacind aiurea, cu priviri ratacite printre ganduri

Te-am iertat ca n-ai fost niciodata

Dar de ce ma acuzi ca ti-am rupt libertatea

Ca ti-am interzis sa fii cand eu te-am incurajat mereu

Si doar am cerut timpul meu pentru noi

Ca atunci cand doua minute avem, sa fie complete

Aici am gresit, cersind, ratacindu-ma de mine

Iar acum stiu ca desi dorul doare in nestire

Tu nu ai fost acolo niciodata iar eu am trait in visare

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s