Colt de ceruri, nori razleti ce-si pastreaza incarcatura de ploaie, strabat neobositi drumul pavat cu noapte. Ma intreb unde esti, gandurile-mi sunt ratacite aiurea, pe carari ce nici timpul nu le cunoaste. E tacere in sufletul meu, ascult frunzele ce-au cazut asta toamna si au stat sub zapada. Anunta primavara, sub ele incoltesc ghiocei, freamata muguri, aud fosnet de lalele. Ultime petice de zapada isi pierd albul topindu-se in racoarea noptii, se vor intoarce la anul, acum lasa loc verdelui crud ce si-a anuntat sosirea in fosnetul ghioceilor inca prinsi sub frunzele inmuiate de iarna.

Oare de ce e tacere? Muzica sufletului e mascata de intrebare

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s